Grâul și neghina

„Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânță bună în țarina sa.” (Matei 13,24)


Când agricultorul seamănă sămânța, o vreme nu vede nimic. Apoi, într-o zi, apar primii lăstari verzi. Agricultorul se bucură, pentru că știe că există viață în pământ și că, dacă Dumnezeu va voi, va fi și recoltă. Dar nu numai grâul răsare. Alături de el apare și buruiana. În pildă, stăpânul spune: „Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș!” (versetul 30). Aceasta nu înseamnă că neghina și grâul au aceeași valoare, ci că va veni vremea secerișului, iar atunci stăpânul se va îngriji de despărțirea lor.
Odată, un om în vârstă a fost întrebat de ce muncește încă atât de mult pe pământul său, deși nu mai este tânăr și știe că poate nu va mai apuca să culeagă roadele muncii sale. Agricultorul a răspuns: „Când eram tânăr, semănam pentru că aveam nevoie de pâine pentru mine. Mai târziu, semănam pentru că familia mea avea nevoie de pâine. Iar acum semăn pentru că știu că și după mine vor fi oameni care vor avea nevoie de pâine.”
Apoi a adăugat: „Dacă m-aș uita mereu doar la câtă buruiană este pe câmp, poate că aș fi renunțat demult la muncă. Dar eu prefer să mă uit la cât grâu crește. Pentru că grâul trebuie îngrijit, grâul trebuie păstrat și grâul trebuie secerat.”
Dragi frați și surori în Hristos! Dacă ne uităm doar la cât rău există în lume, ne putem pierde cu ușurință speranța. Dar dacă îngrijim sămânța cea bună și ne apropiem unii de alții cu dragoste, întotdeauna va exista rod. Amin.

RUGĂCIUNE: Tată, Îți mulțumesc că semeni sămânță bună în această lume. Ajută-ne ca Cuvântul Tău să găsească în inimile noastre un pământ roditor și să aducă roade bogate. Amin.
 

Sebestyén Elek Előd